terorizaverb
te-ro-ri-za
Definiții
verb tranzitiv
1A supune pe cineva unui sentiment de teamă extremă, prin amenințări sau violențe; a intimida puternic.
„Bătăușii îl terorizau pe colegul lor mai mic în fiecare pauză."
verb tranzitiv
2A domina sau a controla pe cineva prin metode brutale sau prin presiune psihologică.
„Regimul dictatorial teroriza populația prin arestări arbitrare."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La perfectul compus: am terorizat, ai terorizat etc. Participiul: terorizat. Gerunziul: terorizând.
Expresii și locuțiuni
a teroriza pe cineva cu ceva — a insista într-un mod agasant și stresant asupra unui subiect, cauzând disconfort.
Etimologie
Din franceză terroriser, după latină terror (teamă, groază).
Se scrie corect: Se scrie cu 'z', nu cu 's': teroriza, nu terorisa. Atenție la grupul 'eo' din prima silabă: te-ro-ri-za.