Definiții
verb tranzitiv
1A pune pe cineva sau ceva sub autoritatea, controlul sau stăpânirea cuiva; a subordona.
„Împăratul a reușit să supună toate triburile din zonă."
verb tranzitiv
2A expune pe cineva sau ceva unei acțiuni, unui tratament sau unei probe.
„Materialul a fost supus unor teste de rezistență."
verb reflexiv
3A se conforma, a se lăsa condus sau a accepta o regulă, o decizie sau o autoritate.
„El s-a supus deciziei părinților."
verb reflexiv
4A se expune unei acțiuni sau unui risc.
„Nu te supune pericolului inutil."
Expresii și locuțiuni
a se supune legii — a respecta legea, a acționa conform prevederilor legale
a supune la încercare — a testa, a pune la probă
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' după 's', nu 'supune' cu 'o' (greșit: 'supone'). Atenție la forma de participiu: 'supus', nu 'supunat'.