Definiții
verb tranzitiv
1A acoperi o suprafață cu un strat de smalț (material vitros sau email).
„Meșterul a smălțuit cuptorul pentru a-l face rezistent la căldură."
verb tranzitiv
2A aplica un strat de vopsea lucioasă sau de lac pe un obiect, pentru a-l proteja sau a-i da un aspect neted.
„Tatăl meu a smălțuit gardul de lemn cu vopsea albă."
verb tranzitiv
3A acoperi cu un strat subțire de grăsime sau de altă substanță pentru a unge sau a lustrui.
„Bucătarul a smălțuit tava cu unt înainte de a pune aluatul."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, conjugare: eu smălțuiesc, tu smălțuiești, el smălțuiește. Participiul: smălțuit. Gerunziu: smălțuind.