îmbufnaverb
îm-buf-na
Definiții
verb reflexiv
1a deveni supărat, morocănos, a se încrunta, a-și arăta nemulțumirea printr-o expresie a feței
„S-a îmbufnat când a aflat că nu merge la film."
verb tranzitiv
2a face pe cineva să devină supărat sau morocănos
„Îl îmbufnează orice critică."
Gramatică
Verb de conjugarea I, reflexiv și tranzitiv. Forme: eu mă îmbufnez, tu te îmbufnezi, el se îmbufnează. Participiul: îmbufnat.
Expresii și locuțiuni
a se îmbufna ca un copil — a se supăra exagerat, fără motiv serios
Etimologie
Din prefixul îm- + bufna (a se umfla, a se înfuria), probabil de origine expresivă.
Se scrie corect: Se scrie îmbufna, cu î la început și cu b, nu cu p. Atenție: nu confunda cu 'îmbufnat' (adjectiv).