Definiții
verb tranzitiv
1a face ca cerul să devină senin, a limpezi (despre vreme)
„După furtună, vântul a înseninat cerul."
verb reflexiv
2a deveni senin, a se limpezi (despre cer, vreme)
„Cerul s-a înseninat spre seară."
verb reflexiv
3a deveni vesel, a-și pierde întristarea (despre o persoană)
„Când a auzit vestea bună, fața i s-a înseninat."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -a. Forme: eu înseninez, tu înseninezi, el înseninează. La reflexiv: a se însenina.