umiliverb
u-mi-li
Definiții
verb tranzitiv
1A face pe cineva să se simtă inferior, a jigni sau a înjosi pe cineva prin cuvinte sau fapte.
„Nu îți place să umilești colegii cu glumele tale."
verb reflexiv
2A se smeri, a se arăta smerit, a-și recunoaște greșelile cu modestie.
„S-a umilit în fața părinților cerându-și iertare."
Gramatică
Verb de conjugarea a 4-a, formează perfectul simplu: umilii, umiliși, umili; participiul: umilit. Se conjugă cu auxiliarul 'a avea' la perfect compus.
Expresii și locuțiuni
a umili pe cineva — a face să se simtă rușinat sau inferior
Etimologie
Din latină humiliare, derivat din humilis (smerit, plecat).
Se scrie corect: Se scrie cu doi de 'i' la final: 'umili', nu 'umil'i' sau 'umilii' (forma de perfect simplu). Atenție la diacritice: 'umili' nu 'umilí'.