răspicaverb
răs-pi-ca
Definiții
verb tranzitiv
1a despica, a crăpa, a despărți în două sau în mai multe părți, a sparge în lung
„Ciocanul a răspicat lemnul în două."
verb reflexiv
2a se despica, a se crăpa, a se despărți în două
„Piatra s-a răspicat sub loviturile ciocanului."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -ica. Forme: eu răspic, tu răspici, el/ea răspică, noi răspicăm, voi răspicați, ei/ele răspică. Participiu: răspicat. Gerunziu: răspicând.
Expresii și locuțiuni
a răspica vorba — a vorbi rar și clar, silabisind cuvintele
Etimologie
Din latină *re-expicare, prin intermediul lui răs- + a spica (a despica).
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: răspica, nu rîspica. Atenție la silabație: răs-pi-ca.