univerb
u-ni
Definiții
verb tranzitiv
1A face ca două sau mai multe lucruri să formeze un tot; a îmbina, a lega.
„Am unit cele două bucăți de lemn cu lipici."
verb tranzitiv
2A aduce împreună persoane sau grupuri pentru a acționa în comun; a solidariza.
„Concertul a unit oameni de toate vârstele."
Gramatică
Verb de conjugarea a 4-a (tipul a uni). Participiul: unit. Gerunziu: unind.
Expresii și locuțiuni
a uni forțele — a colabora, a lucra împreună pentru un scop comun
Etimologie
Din latină unire, prin intermediul franceză unir.
Se scrie corect: Se scrie cu doi i la plural: 'uniți', nu 'unitzi'. Atenție la diacritice: 'uni' nu are diacritice.