pronunțaverb
pro-nun-ța
Definiții
verb tranzitiv
1A rosti un cuvânt sau un sunet, a articula corect sunetele unei limbi.
„Trebuie să pronunți corect litera „r”."
verb reflexiv
2A se exprima, a-și spune părerea despre ceva.
„El s-a pronunțat în favoarea proiectului."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La persoana a III-a singular: pronunță. Participiul: pronunțat. Gerunziul: pronunțând.
Expresii și locuțiuni
a se pronunța — a-și exprima opinia, a lua o decizie oficială
Etimologie
Din franceză prononcer, latină pronuntiare.
Se scrie corect: Se scrie cu „ț” după „n”, nu „pronunța” cu „ț” greșit? Corect: pronunța (cu „ț”), nu „pronunța” cu „ți”.