rostiverb
ros-ti
Definiții
verb tranzitiv
1a spune cu voce tare, a pronunța cuvinte sau sunete articulate
„A rostit un discurs emoționant la festivitatea de premiere."
verb tranzitiv
2a exprima în cuvinte, a formula o idee sau o părere
„Nu a îndrăznit să-și rostească opinia în fața clasei."
Gramatică
Verb de conjugarea a 4-a (tipul 'a vorbi'). Participiul: rostit. Gerunziu: rostind. Imperfect: rosteam. Perfect simplu: rostii.
Expresii și locuțiuni
a rosti o rugăciune — a spune o rugăciune cu voce tare
a rosti o vorbă — a spune ceva, a vorbi
Etimologie
Din slavă (veche) 'rostiti' sau din latină 'rogare' (a cere, a întreba), cu influențe slave.
Se scrie corect: Se scrie 'rosti', nu 'roști' sau 'roste'. Atenție la diacritice: 'rosti' cu 'i' final, nu 'rostii' (forma de perfect simplu).