Definiții
verb tranzitiv
1A condamna pe cineva la o pedeapsă, printr-o hotărâre judecătorească.
„Judecătorul l-a osândit la cinci ani de închisoare."
verb tranzitiv
2A critica sau a condamna moral o acțiune sau o persoană.
„Toți l-au osândit pentru minciuna spusă."
verb tranzitiv
3A obliga pe cineva să suporte ceva neplăcut; a sorti la o soartă grea.
„Boala l-a osândit la o viață de suferință."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Participiul: osândit. Gerunziu: osândind. Imperfect: osândeam. Conjugare: eu osândesc, tu osândești, el osândește.
Se scrie corect: Se scrie cu 's' după 'o', nu cu 'z': osândi, nu ozândi. Atenție la diacritice: â, nu î.