murdăriverb
mur-dă-ri
Definiții
verb tranzitiv
1A face să devină murdar, a păta cu noroi, praf sau alte impurități.
„Nu murdări podeaua cu pantofii plini de noroi."
verb reflexiv
2A se păta pe sine, a deveni murdar.
„Copilul s-a murdărit cu ciocolată pe mâini."
verb tranzitiv (figurat)
3A dezonora, a păta reputația sau cinstea cuiva.
„A murdări numele familiei prin minciunile sale."
Gramatică
Verb de conjugarea a 4-a. Forme: eu murdăresc, tu murdărești, el/ea murdărește, noi murdărim, voi murdăriți, ei/ele murdăresc. Participiul: murdărit. Gerunziu: murdărind.
Expresii și locuțiuni
a-și murdări mâinile — a se implica în ceva necinstit sau a face o faptă reprobabilă
a murdări aerul — a emite substanțe nocive sau a vorbi vulgar
Etimologie
Din slavă murdari (a păta), înrudit cu bulgară și sârbă.
Se scrie corect: Se scrie cu 'â' după 'd', nu cu 'î': murdări, nu murdîri. Atenție la conjugare: 'eu murdăresc', nu 'eu murdărez'.