jecmăniverb
jec-mă-ni
Definiții
verb tranzitiv
1A lua cuiva bunurile sau banii prin violență, amenințare sau înșelăciune; a jefui, a prăda.
„Hoții au jecmănit bătrâna de toate economiile."
verb tranzitiv
2A obține de la cineva bani sau bunuri prin mijloace necinstite, profitând de naivitatea sau nevoile acestuia.
„Vânzătorul l-a jecmănit pe turist cu prețuri exagerate."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu jecmănesc, tu jecmănești, el jecmănește, noi jecmănim, voi jecmăniți, ei jecmănesc. Participiul: jecmănit. Gerunziu: jecmănind.
Expresii și locuțiuni
a jecmăni pe cineva de ceva — a lipsi pe cineva de bunuri sau bani prin fraudă sau violență
Etimologie
Din slavă (veche) 'jekmaniti' sau din bulgară, cu sensul de a stoarce, a jefui.
Se scrie corect: Se scrie cu 'j' la început, nu cu 'g' sau 'ge'. Atenție la diacritice: jecmăni, nu jecmani.