îmbucăți - definiție, sinonime, exemple

DEX › îmbucăți

îmbucățiverb

îm-bu-că-ți

Definiții

verb tranzitiv

1A tăia sau a împărți ceva în bucăți mici, de obicei pentru a fi mâncat.

„Mama a îmbucățit pâinea pentru copii."

verb reflexiv

2A se împărți în bucăți mici (despre alimente sau obiecte).

„Prăjitura s-a îmbucățit când a căzut de pe masă."

Verb de conjugarea a 4-a, forma infinitivă: a îmbucăți. Se conjugă: eu îmbucățesc, tu îmbucățești, el îmbucățește. Participiul: îmbucățit.

Format din prefixul „în-” + substantivul „bucată” + sufixul verbal „-i”.

Se scrie corect: Se scrie cu „î” la început și cu „ă” în interior: îmbucăți. Nu confunda cu „îmbucătăți” (formă regională).

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.