hăbăuc - definiție, sinonime, exemple

DEX › hăbăuc

hăbăucsubstantiv

hă-bă-uc

Definiții

substantiv masculin

1Om năbădăios, iute la mânie, care se repede fără să gândească; om nebunatic sau zăpăcit.

„Nu te mai purta ca un hăbăuc, gândește înainte să vorbești!"

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

hăbăuci

Articulat

hăbăucul

Adesea folosit cu sens peiorativ. Are forme de plural regulate: hăbăuci, hăbăucilor.

năbădăioszăpăcitnebunaticiuterepezit

chibzuitcalmcuminteserios

a fi un hăbăuc — a se comporta într-un mod necugetat, impulsiv

Origine incertă, posibil de origine expresivă sau onomatopeică, legată de ideea de zgomot sau mișcare bruscă.

Se scrie corect: Se scrie cu ă după h și cu â în interior: hăbăuc. Nu confunda cu 'hăbuc' sau 'hăbăucă' (forma feminină, dar rar folosită).

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.