iuteadjectiv
iu-te
Definiții
adjectiv
1Care se mișcă sau se întâmplă cu viteză mare; rapid, repede.
„Iepurele este un animal iute."
adjectiv
2Care are un gust înțepător, picant (despre mâncăruri).
„Ardeiul iute nu este potrivit pentru copiii mici."
adverb
3În mod rapid, cu grabă.
„Fugi iute acasă înainte de ploaie!"
Gramatică
Gen
masculin/feminin/neutru
Articulat
iutele (masc.), iuții (pl.)
Adjectiv cu patru forme flexionare: iute (masc. sg.), iute (fem. sg.), iuți (masc. pl.), iuți (fem. pl.). Ca adverb, este invariabil.
Expresii și locuțiuni
a fi iute de mână — a fi priceput și rapid în a face ceva cu mâinile
iute ca gândul — extrem de rapid
Etimologie
Din latină *acutus, prin intermediul unei forme populare; comparabil cu italianul 'acuto'.
Se scrie corect: Se scrie 'iute', nu 'iutte' sau 'iutee'. Atenție la diacritice: 'iute' nu are diacritice, dar se pronunță cu 'i' și 'u' distincte.