calmadjectiv
calm
Definiții
adjectiv
1Care este liniștit, fără agitație sau zgomot; care denotă stăpânire de sine.
„Marea este calmă în această dimineață."
adjectiv
2Despre o persoană: care nu se enervează ușor, care rămâne stăpân pe sine în situații dificile.
„Profesorul a rămas calm chiar și când elevii au făcut gălăgie."
substantiv neutru
3Stare de liniște, de pace, de lipsă a agitației.
„După furtună, a urmat calmul."
Gramatică
Gen
masculin/neutru (adjectiv) / neutru (substantiv)
Plural
calmi (adjectiv, m.) / calmuri (substantiv, rar)
Articulat
calmul (substantiv)
Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul: calm, calmă, calmi, calme. Ca substantiv, este neutru, singular, articulat: calmul.
Sinonime
liniștitpașnicsenintranquilstăpânitechilibrat
Antonime
agitattulburatnervosfuriouszbuciumat
Expresii și locuțiuni
a-și păstra calmul — a rămâne liniștit, a nu se enerva
calm plat — liniște totală, fără valuri (despre mare)
Etimologie
Din franceză calme, italiană calma, probabil din greacă kauma (căldură arzătoare), prin latină.
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' și 'a', fără alte litere. Atenție să nu confunzi cu 'calm' (forma corectă) și 'calm' – nu există 'calm' cu 'k'.