năbădăiosadjectiv
nă-bă-dă-ios
Definiții
adjectiv
1Care se enervează ușor, iute la mânie; care are năbădăi (accese de furie).
„Calul năbădăios a sărit peste gard."
adjectiv
2Care este agitat, neastâmpărat, plin de energie (adesea despre copii sau animale).
„Un băiețel năbădăios a umplut curtea de zgomot."
Gramatică
Adjectiv cu patru forme flexionare: năbădăios (masc. sg.), năbădăioasă (fem. sg.), năbădăioși (masc. pl.), năbădăioase (fem. pl.).
Expresii și locuțiuni
a fi năbădăios — a se enerva repede, a fi irascibil
Etimologie
Din substantivul 'năbădăi' (accese de furie), de origine slavă sau autohtonă.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'n' și după 'b': nă-bă-dă-ios. Nu confunda cu 'năbădăi' (substantiv).