chibzuitadjectiv
chib-zu-it
Definiții
adjectiv
1Care acționează cu gândire atentă și cumpătată, după o analiză serioasă; prudent, măsurat.
„El este un om chibzuit, care nu cheltuiește banii aiurea."
adjectiv
2Care este făcut cu chibzuință, bine gândit și cântărit.
„Planul chibzuit al echipei a dus la succesul proiectului."
Gramatică
Adjectiv provenit din verbul 'a chibzui'. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme flexionare: chibzuită (feminin), chibzuiți (masculin plural), chibzuite (feminin/neutru plural).
Expresii și locuțiuni
a fi chibzuit — a acționa cu grijă și rațiune, fără grabă
Etimologie
Din verbul 'a chibzui', de origine incertă, posibil din maghiară 'csíp' (a ciupi) sau din slavă, cu sensul de 'a cântări, a judeca'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ch' la început, nu 'ci' sau 'ki'. Atenție la diftongul 'ui' din mijloc: chib-zu-it.