urîverb
u-rî
Definiții
verb tranzitiv
1A simți și a manifesta aversiune sau dușmănie față de cineva sau ceva; a detesta.
„El urăște minciuna."
verb tranzitiv
2A nu suporta, a-i fi silă de ceva; a-i displace.
„Urăsc să mă trezesc devreme."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu urăsc, tu urăști, el/ea urăște, noi urâm, voi urâți, ei/ele urăsc. Participiul: urât. Gerunziul: urând.
Expresii și locuțiuni
a urî cuiva — a avea ură împotriva cuiva
Etimologie
Din latină *horrire (a se înfiora), influențat de slavă.
Se scrie corect: Se scrie cu â (urî), nu cu î (urî). Atenție la diacritice: urî, nu uri.