Definiții
verb tranzitiv
1A căuta cu insistență, răscolind sau amestecând lucruri, de obicei cu mâna sau cu un instrument, pentru a găsi ceva.
„A scormolit prin sertar după chei."
verb tranzitiv
2A săpa sau a răscoli pământul, solul, cu ciocul, cu botul sau cu un instrument, pentru a găsi hrană sau a face un adăpost.
„Găinile scormonesc în curte după viermi."
verb tranzitiv
3A cerceta cu atenție și insistență, a scotoci, a cotrobăi.
„Poliția a scormonit toată casa în căutarea probei."
verb tranzitiv
4A răscoli amintiri sau sentimente, a reînvia ceva din trecut.
„Nu mai scormoli trecutul, lasă-l în pace."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu scormonesc, tu scormonești, el scormonește, noi scormonim, voi scormoniți, ei scormonesc. Participiul: scormonit. Gerunziu: scormonind.
Expresii și locuțiuni
a scormoli prin amintiri — a-și reaminti cu insistență evenimente din trecut
a scormoli cu ochii — a privi cu atenție, căutând ceva