scărmănaverb
scăr-mă-na
Definiții
verb tranzitiv
1A descurca și a curăța lâna, cânepa sau alte fibre textile cu ajutorul unui pieptene special, pentru a le pregăti de tors.
„Bunica scărmăna lâna înainte de a o toarce."
verb tranzitiv
2A scutura sau a agita ceva pentru a îndepărta impuritățile sau pentru a-l face pufos.
„Țăranul scărmăna paiele ca să le aerisească."
verb tranzitiv (figurat)
3A bate pe cineva, a-i trage o bătaie zdravănă.
„Dacă nu taci, te scărmăn de-i curge sângele."
Gramatică
Verb de conjugarea I, persoana a III-a singular, indicativ prezent. Forme: eu scărmăn, tu scărmeni, el/ea scărmănă, noi scărmănăm, voi scărmănați, ei/ele scărmănă. Participiul: scărmănat. Gerunziul: scărmănând.
Expresii și locuțiuni
a scărmăna pe cineva — a bate pe cineva, a-i trage o bătaie
Etimologie
Din latină *excarminare, derivat din carmen (cântec, farmec), cu sensul de a pieptăna lâna.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'sc' și cu 'ă' înainte de 'na': scărmăna. Nu confunda cu 'scărpinat' (a scărpina).