Definiții
verb tranzitiv
1A păstra în minte, a memora informații sau amintiri.
„Trebuie să rețin formula pentru examenul de matematică."
verb tranzitiv
2A opri sau a împiedica pe cineva sau ceva să plece, să se miște sau să se întâmple.
„Polițistul a reținut suspectul pentru interogatoriu."
verb tranzitiv
3A păstra ceva pentru sine, a nu da mai departe.
„Banca reține un comision pentru fiecare tranzacție."
verb reflexiv
4A se abține, a se stăpâni, a nu-și manifesta o reacție.
„S-a reținut să nu râdă în timpul ceremoniei."
Gramatică
Verb de conjugarea a III-a (reține, reținut). Participiul: reținut. Gerunziu: reținând. Imperativ: reține (singular), rețineți (plural).
Expresii și locuțiuni
a reține din salariu — a opri o parte din bani, de obicei pentru taxe sau datorii
a-și reține respirația — a nu respira temporar, de obicei din emoție sau sub apă