conțineverb
con-ți-ne
Definiții
verb tranzitiv
1A avea în interior, a cuprinde, a include ceva ca parte componentă.
„Această cutie conține jucării vechi."
verb tranzitiv
2A exprima, a implica, a ascunde în sine (despre idei, sentimente).
„Cuvintele lui conțineau o amenințare ascunsă."
Gramatică
Verb de conjugarea a III-a (conține, conținând, conținut). Se conjugă ca 'a ține' cu prefixul 'con-'. La persoana a III-a singular: conține; plural: conțin.
Expresii și locuțiuni
a se conține — a se stăpâni, a-și reține emoțiile sau reacțiile.
Etimologie
Din latină 'continere' (a ține împreună), prin intermediul francezului 'contenir'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'â' după 'n', nu cu 'î': conține, nu 'conţine' sau 'contine'. Atenție la diacritice: conține, cu 'ț' și 'â'.