reasiguraverb
rea-si-gu-ra
Definiții
verb tranzitiv
1A asigura din nou, a da din nou o asigurare; a liniști pe cineva repetând o promisiune sau o garanție.
„Directorul a reasigurat părinții că examenul va fi corect."
verb reflexiv
2A-și reînnoi o asigurare (de viață, de bunuri etc.) sau a se convinge din nou de ceva.
„M-am reasigurat că ușa este încuiată înainte de culcare."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La indicativ prezent: eu reasigur, tu reasiguri, el reasigură. La perfect compus: am reasigurat. Participiul: reasigurat.
Expresii și locuțiuni
a reasigura pe cineva — a-i da din nou încredere, a-l liniști
Etimologie
Din prefixul re- + asigura, din latină *assecurāre.
Se scrie corect: Se scrie cu 're' la început, fără cratimă: reasigura, nu 're-asigura'.