răzgâiaverb
răz-gâ-ia
Definiții
verb tranzitiv
1a strica pe cineva (mai ales un copil) prin prea multă îngăduință, răsfățându-l excesiv
„Bunica l-a răzgâiat pe nepot cu atâtea dulciuri și jucării."
verb reflexiv
2a deveni mofturos sau capricios din cauza răsfățului
„S-a răzgâiat după ce a stat o săptămână la bunici."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -âi. Forme: răzgâi, răzgâie, răzgâiam, răzgâiat. Participiul: răzgâiat. Gerunziu: răzgâind.
Expresii și locuțiuni
a fi răzgâiat — a fi răsfățat excesiv, a fi obișnuit să i se îndeplinească toate mofturile
Etimologie
Din prefixul răz- + verbul gâia (a răsfăța), probabil de origine expresivă.
Se scrie corect: Se scrie cu â după g, nu cu î: răzgâia, nu răzgîia. Atenție la forma de persoana a III-a: el răzgâie, nu răzgâiește.