alintaverb
a-lin-ta
Definiții
verb tranzitiv
1a mângâia cu dragoste, a dezmierda pe cineva (adesea un copil) pentru a-i arăta afecțiune sau pentru a-l liniști
„Mama și-a alintat fetița înainte de culcare."
verb tranzitiv
2a trata pe cineva cu prea multă îngăduință, a-i îndeplini toate poftele, a-l răsfăța
„Bunicii își alintă nepotul cu tot felul de dulciuri."
Gramatică
Verb de conjugarea I, indicativ prezent: eu alint, tu alinți, el/ea alintă; perfect compus: am alintat; mai mult ca perfect: alintasem; conjunctiv prezent: să alint, să alinți, să alinte. Participiul: alintat.
Expresii și locuțiuni
a se alinta — a se preface că este supărat sau a căuta atenție prin mofturi
a alinta cuvintele — a pronunța cuvintele cu o intonație dulceagă, afectată
Etimologie
Din slavă (probabil bulgară) 'alintati' sau din latină 'allinctare' (a linge), cu sensul de a mângâia.
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 'l': alinta, nu 'alenta'. Atenție la forma de persoana a II-a: tu alinți (cu 'ți').