răufăcător - definiție, sinonime, exemple

DEX › răufăcător

răufăcătorsubstantiv

ră-u-fă-că-tor

Definiții

substantiv masculin

1Persoană care săvârșește fapte rele, infracțiuni sau acțiuni dăunătoare; infractor, delincvent.

„Poliția l-a prins pe răufăcător după o urmărire de câteva ore."

adjectiv

2Care este rău, care face rău; rău intenționat, malefic.

„Un personaj răufăcător din poveste a încercat să fure comoara."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

răufăcători

Articulat

răufăcătorul

Se folosește și ca adjectiv, cu forme de feminin: răufăcătoare, plural: răufăcătoare.

a fi răufăcător — a săvârși fapte rele, a fi rău intenționat

Compus din rău + făcător (după modelul latin malefactor).

Se scrie corect: Se scrie cu cratimă: rău-făcător? Nu, se scrie legat: răufăcător. Atenție la diacritice: ă și â.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.