potlogăriverb
pot-lo-gă-ri
Definiții
verb tranzitiv
1A înșela, a escroca, a păcăli pe cineva pentru a obține un avantaj personal.
„El a încercat să potlogărească un client cu un contract fals."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, cu forme neregulate la perfect simplu: potlogării, potlogăriși, potlogări. Participiul: potlogărit.
Expresii și locuțiuni
a potlogări pe cineva — a înșela pe cineva, a-l escroca
Etimologie
Din slavă veche, probabil prin intermediul limbii bulgare sau sârbe, cu sensul de 'a înșela'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'o' după 't' și cu 'ă' după 'g': potlogări. Nu confunda cu 'potlogărie' (substantiv).