poticniverb
po-tic-ni
Definiții
verb intranzitiv
1A se împiedica de un obstacol în mers, a pierde echilibrul pentru o clipă.
„S-a poticnit de o piatră și a căzut."
verb reflexiv
2A se opri brusc în vorbire, a se bâlbâi sau a ezita.
„S-a poticnit la mijlocul discursului, dar a continuat."
verb reflexiv
3A întâmpina dificultăți, a da greș într-o acțiune.
„Proiectul s-a poticnit din cauza lipsei de fonduri."
Gramatică
Conjugare: a se poticni (verb reflexiv), conjugarea a IV-a. Forme: eu mă poticnesc, tu te poticnești, el se poticnește, noi ne poticnim, voi vă poticniți, ei se poticnesc. Participiu: poticnit.
Antonime
merge linvorbi fluentreuși
Expresii și locuțiuni
a se poticni în cuvinte — a vorbi cu ezitări, a se bâlbâi
Etimologie
Din slavă veche *potyknǫti* (a se împiedica), influențat de românescul 'poticneală'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' și 'i' la final: poticni, nu 'poticnii' sau 'poticni'. Atenție la diacritice: poticni (nu poticni fără diacritice).