păstoriverb
păs-to-ri
Definiții
verb tranzitiv
1A îngriji și a conduce o turmă de animale (oi, vite) la pășune; a fi păstor.
„Ciobanul păstorește oile pe deal."
verb tranzitiv (figurat)
2A conduce, a îndruma, a ocroti un grup de oameni, asemenea unui păstor.
„Învățătorul își păstorește elevii cu răbdare."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, forma de infinitiv: a păstori. Participiul: păstorit. Gerunziul: păstorind. Imperfect: păstoream. Perfect simplu: păstorii.
Expresii și locuțiuni
a păstori turma — a avea grijă de oile sau vitele, a le duce la păscut
Etimologie
Din latină pastor, pastoris, prin intermediul slavonului sau direct din română păstor + sufix verbal -i.
Se scrie corect: Se scrie cu ă după p: păstori, nu 'pastori' (pastori este pluralul substantivului pastor, cu alt sens).