pârțâiverb
pâr-țâi
Definiții
verb intranzitiv
1A emite sunete scurte și repetate, asemănătoare unor pocnete sau trosnituri, adesea produse de foc, de obiecte care se rup sau de anumite fenomene naturale.
„Lemnele uscate pârțâie în sobă."
verb intranzitiv
2A scoate sunete caracteristice unor gaze care ies cu zgomot, în special referitor la flatulență (în limbaj familiar).
„Copilul a pârțâit în timpul orei și toți au râs."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, intranzitiv. Forme: eu pârțâi, tu pârțâi, el pârțâie, noi pârțâim, voi pârțâiți, ei pârțâie. Participiu: pârțâit. Gerunziu: pârțâind.
Expresii și locuțiuni
a pârțâi din nas — a scoate un sunet scurt și sec prin nas, adesea pentru a-și arăta disprețul sau nemulțumirea
Etimologie
Creație expresivă (onomatopeică), de la sunetul redat prin interjecția 'pârț'.
Se scrie corect: Se scrie cu â după p și cu î la final: pârțâi. Nu confunda cu 'pârâi' (a scoate un sunet continuu, ca al focului).