scrâșniverb
scrâș-ni
Definiții
verb intranzitiv
1A produce un sunet ascuțit și neplăcut prin frecarea dinților unii de alții, de obicei din cauza furiei, durerii sau efortului.
„Scrâșnea din dinți de furie când a aflat vestea."
verb intranzitiv
2A scoate un zgomot strident, ca de frecare, despre obiecte sau mecanisme.
„Ușa veche scrâșnea la fiecare mișcare."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, forma de infinitiv: a scrâșni. Participiu: scrâșnit. Gerunziu: scrâșnind. Imperfect: scrâșneam, scrâșneai, scrâșnea etc. Perfect simplu: scrâșnii, scrâșiși, scrâșni etc.
Expresii și locuțiuni
a scrâșni din dinți — a-și manifesta furia sau durerea printr-un sunet produs cu dinții
Etimologie
Din slavă (veche) skrъžiti sau din bulgară скръжа (skrăža), cu influență onomatopeică.
Se scrie corect: Se scrie cu â după cr: scrâșni, nu scrîșni sau scrâșnii (forma de perfect simplu are doi i: scrâșnii).