jupăiverb
ju-păi
Definiții
verb tranzitiv
1A îndepărta pielea unui animal (de obicei prin tăiere și tragere), a jupui.
„Vânătorul a jupăit iepurele înainte de a-l găti."
verb tranzitiv
2A desprinde sau a smulge un strat subțire de pe o suprafață, a coji.
„Copilul jupăie coaja de pe copac cu unghia."
verb tranzitiv
3(figurat) A lua cuiva toți banii, a stoarce de bani, a înșela.
„Negustorul l-a jupăit pe client cu prețurile exagerate."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. La indicativ prezent: eu jupoi, tu jupoi, el/ea jupoaie, noi jupuim, voi jupuiți, ei/ele jupoaie. La perfect compus: am jupăit. Participiu: jupăit.
Expresii și locuțiuni
a jupăi pe cineva de bani — a-i lua toți banii prin înșelăciune sau prin prețuri exagerate
a jupăi de viu — a provoca o durere extremă, a chinui
Etimologie
Din latină *ex-pelliculare, prin intermediul slavonului, sau formație onomatopeică; înrudit cu 'jupui'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'p', nu 'jupai' sau 'jupăi' cu 'â'.