Definiții
adjectiv
1Care a fost bătut, înfrânt într-o luptă, competiție sau dispută; care a suferit o înfrângere.
„Echipa noastră a plecat învinsă de pe teren."
adjectiv
2Figurat: copleșit, biruit de o emoție, de oboseală sau de o situație dificilă.
„Se simțea învins de oboseală după atâta muncă."
substantiv masculin
3Persoană care a pierdut o luptă, o competiție sau o confruntare.
„Învinșii au fost felicitați pentru curajul lor."
Gramatică
Adjectiv provenit din participiul verbului a învinge. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme flexionare: învins, învinsă, învinși, învinse.
Expresii și locuțiuni
a se da învins — a recunoaște că a pierdut, a renunța la luptă
a fi învins de circumstanțe — a fi copleșit de situații nefavorabile