învingătorsubstantiv
în-vin-gă-tor
Definiții
substantiv masculin
1Persoană sau echipă care a câștigat o competiție, o luptă sau o confruntare.
„Echipa noastră a fost învingătoare în finala campionatului."
adjectiv
2Care a obținut victoria; care este victorios.
„Sportivul învingător a ridicat trofeul deasupra capului."
Gramatică
Adjectivul se acordă în gen și număr cu substantivul determinat (învingătoare pentru feminin, plural învingători/învingătoare).
Antonime
învinspierzătordefăimat
Expresii și locuțiuni
a ieși învingător — a câștiga, a obține victoria
Etimologie
Din verbul a învinge, de origine latină (invincere), cu sufixul -ător.
Se scrie corect: Se scrie cu â după n: învingător, nu 'invingator' sau 'învingator'.