Definiții
verb tranzitiv
1a face pe cineva să devină sever, aspru la înfățișare, încruntându-și sprâncenele; a încrunta
„Încrâncenându-și privirea, profesorul a cerut liniște în clasă."
verb reflexiv
2a-și manifesta o stare de mânie sau de încordare prin încruntarea feței; a se încrunta
„S-a încrâncenat când a auzit vestea proastă."
verb reflexiv
3a se îndârji, a se înverșuna în luptă sau în acțiune
„Soldații s-au încrâncenat în lupta pentru apărarea cetății."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -a. Forme: eu încrâncenez, tu încrâncenezi, el încrâncenează. La perfect simplu: eu încrâncenai. Participiul: încrâncenat.
Se scrie corect: Se scrie cu â după cr, nu cu â după cr? Corect: încrâncena (cu â). Atenție la diacritice: â, nu î.