Definiții
verb tranzitiv
1A face să se amestece sau să se încurce firele, ațele, părul etc., formând noduri sau încurcături.
„Vântul a încâlcit firele de lână."
verb reflexiv
2A se încurca, a se amesteca (despre fire, păr, idei etc.).
„S-a încâlcit la explicarea problemei."
verb tranzitiv (figurat)
3A complica o situație, a face un lucru să devină confuz sau neclar.
„Nu mai încâlci lucrurile cu detalii inutile!"
Expresii și locuțiuni
a i se încâlci ițele — a se încurca într-o situație, a nu mai înțelege ce se întâmplă
a încâlci busuiocul — a face o mare încurcătură, a crea haos