Definiții
verb tranzitiv
1a deosebi, a recunoaște diferența dintre două sau mai multe lucruri, persoane sau noțiuni.
„El știe să distingă binele de rău."
verb tranzitiv
2a observa, a percepe cu simțurile (mai ales cu vederea sau auzul) ceva care este greu de remarcat.
„Am putut distinge o siluetă în ceață."
verb reflexiv
3a se remarca, a ieși în evidență printr-o calitate sau o acțiune deosebită.
„Ea s-a distins prin inteligența ei la concurs."
Gramatică
Verb de conjugarea a III-a (disting, distingi, distinge). Participiul: distins. Gerunziu: distingând. Imperfect: distingeam. Perfect simplu: distinsei, distinseși, distinse.