ignoraverb
ig-no-ra
Definiții
verb tranzitiv
1A nu lua în seamă, a nu băga în seamă pe cineva sau ceva; a nu acorda atenție.
„El a ales să ignore criticile și a continuat să lucreze."
verb tranzitiv
2A nu cunoaște, a nu ști ceva (în mod voit sau nu).
„Ignora complet regulile jocului, dar a învățat repede."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Participiul: ignorat. Gerunziu: ignorând. Imperfect: ignoram, ignorai, ignora, etc.
Expresii și locuțiuni
a ignora cu bună știință — a nu lua în seamă în mod intenționat, știind ce face
Etimologie
Din franceză ignorer, latină ignorare.
Se scrie corect: Se scrie cu 'g' și 'n', nu 'ignora' cu 'gn' ca în franceză. Atenție la forma de persoana a III-a singular: 'el ignoră' (cu ă), nu 'ignora'.