diferențiaverb
di-fe-ren-ți-a
Definiții
verb tranzitiv
1A deosebi, a distinge două sau mai multe lucruri pe baza unor trăsături specifice.
„Trebuie să diferențiem faptele de opinii."
verb reflexiv
2A se deosebi de altcineva sau de altceva prin anumite caracteristici.
„Produsele noastre se diferențiază prin calitate."
Gramatică
Verb de conjugarea a 4-a, conjugare în -i. Forme: eu diferențiez, tu diferențiezi, el diferențiază. Participiul: diferențiat. Gerunziu: diferențiind.
Expresii și locuțiuni
a diferenția între A și B — a face distincție între două lucruri sau persoane
Etimologie
Din franceză différencier, latină differentiare.
Se scrie corect: Se scrie cu „ți” după „ren”, nu „diferenția” cu un singur „n”. Atenție la diacritice: diferenția, nu diferentia.