detuna - definiție, sinonime, exemple

DEX › detuna

detunaverb

de-tu-na

Definiții

verb intranzitiv

1A produce un zgomot puternic, asemănător unui tunet; a tuna cu putere.

„În timpul furtunii, detuna puternic deasupra satului."

verb intranzitiv (figurat)

2A izbucni cu violență, a se manifesta cu furie (despre o persoană sau o situație).

„Directorul detuna de furie când a aflat de întârzierea proiectului."

Verb de conjugarea I, intranzitiv. La persoana a III-a singular: detună. Participiu: detunat. Gerunziu: detunând.

tunabubuirăsunaizbucni

a detuna de furie — a fi extrem de furios, a-și manifesta mânia zgomotos

Din latină *detonare, prin intermediul francezului détonner sau italianului detonare.

Se scrie corect: Se scrie cu 'e' la început, nu 'di-'. Atenție la accent: detună (cu 'ă' la final la persoana a III-a).

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.