decorticaverb
de-cor-ti-ca
Definiții
verb tranzitiv
1A îndepărta coaja sau învelișul exterior al unui fruct, al unei semințe sau al unui copac.
„Înainte de a găti, trebuie să decorticați nucile."
verb tranzitiv (figurat)
2A analiza sau a descompune ceva în părțile componente pentru a-i înțelege structura sau sensul.
„Profesorul ne-a ajutat să decorticăm textul poetic pentru a-i descoperi simbolurile."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Participiul: decorticat. Gerunziu: decorticând.
Expresii și locuțiuni
a decortica o problemă — a analiza o problemă în detaliu, descompunând-o în elementele ei
Etimologie
Din franceză décortiquer, care provine din latină decorticare (a scoate coaja), format din de- (îndepărtare) + cortex, corticis (coajă).
Se scrie corect: Se scrie decortica, cu 'c' după 'de', nu 'decortica' cu 'k' sau 'decortica' cu 'ț'.