ciripiverb
ci-ri-pi
Definiții
verb intranzitiv
1A scoate sunete scurte și subțiri, caracteristice păsărelelor (mai ales puilor de pasăre).
„Vrabia ciripește dimineața pe pervaz."
verb intranzitiv (figurat)
2A vorbi cu voce subțire, într-un mod vesel sau copilăresc.
„Fetița ciripea fericită în parc."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu ciripesc, tu ciripești, el/ea ciripește, noi ciripim, voi ciripiți, ei/ele ciripesc. Participiu: ciripit. Gerunziu: ciripind.
Expresii și locuțiuni
a ciripi ca o vrabie — a vorbi mult și repede, într-un mod vesel
Etimologie
Formă onomatopeică, imitând sunetul păsărilor.
Se scrie corect: Se scrie cu doi de 'i': ciripi, nu 'ciripi' cu un singur 'i' la final. Atenție la forma de persoana a III-a: ciripește (cu 'e' după 'p').