cântaverb
cân-ta
Definiții
verb intranzitiv
1A produce sunete muzicale cu vocea, urmând o melodie.
„Îi place să cânte în fiecare dimineață."
verb tranzitiv
2A interpreta o melodie sau un cântec.
„Ea a cântat un cântec popular la serbare."
verb intranzitiv
3Despre păsări: a scoate sunete armonioase, a ciripi.
„Privighetoarea cântă în zori."
verb intranzitiv
4A produce sunete caracteristice (despre instrumente muzicale).
„Vioara cântă dulce în mâinile maestrului."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -a. Conjugare: eu cânt, tu cânți, el cântă, noi cântăm, voi cântați, ei cântă. Participiu: cântat. Gerunziu: cântând.
Expresii și locuțiuni
a cânta ca o privighetoare — a cânta foarte frumos
a cânta în strună — a fi de acord cu cineva, a linguși
a cânta la pian — a interpreta piese la pian
Etimologie
Din latină cantare, prin intermediul slavonei sau direct din latină.
Se scrie corect: Se scrie cu â (nu cu î) în interiorul cuvântului: cânta, nu cînta.