chelfăniverb
chel-fă-ni
Definiții
verb tranzitiv
1A bate pe cineva cu palma sau cu pumnul, de obicei peste față sau peste cap.
„L-a chelfănit pe băiat pentru că a mințit."
verb tranzitiv
2A lovi sau a izbi cu putere, într-un mod brutal.
„Valul l-a chelfănit de stânci."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Participiul: chelfănit. Gerunziu: chelfănind. Imperfect: chelfăneam. Perfect simplu: chelfănii.
Expresii și locuțiuni
a chelfăni pe cineva — a bate pe cineva cu palma, a-i trage o palmă
Etimologie
Probabil de origine expresivă, din română, legat de 'chelfă' (palmă, lovitură).
Se scrie corect: Se scrie cu 'che' la început, nu 'chi' sau 'ke'. Atenție la diacritice: chelfăni, nu chelfani.