Definiții
verb tranzitiv
1A trata pe cineva cu dispreț, a umili, a face de râs.
„Nu îl batjocori pe colegul tău doar pentru că a greșit."
verb tranzitiv
2A profana, a necinsti un lucru sfânt sau demn de respect.
„A batjocori un loc de cult este o faptă gravă."
verb tranzitiv
3A strica, a deteriora intenționat ceva.
„Vandalii au batjocorit statuia din parc."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, formează perfectul simplu: batjocorii, batjocoriși, batjocori; participiul: batjocorit; gerunziul: batjocorind.
Etimologie
Din slavă (veche) *batjokoriti, probabil prin intermediul slavonei, cu sensul de 'a face de rușine'.