ațintiverb
a-țin-ti
Definiții
verb tranzitiv
1a îndrepta cu atenție privirea sau o armă spre un țintă; a fixa cu privirea.
„Aținti ochii asupra țintei înainte de a trage."
verb reflexiv
2a se concentra intens asupra unui scop sau a unei idei.
„S-a ațintit asupra problemei de matematică până a găsit soluția."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a (tipul a ținti). Forme: eu ațintesc, tu ațintești, el ațintește; participiul: ațintit. La reflexiv: a se aținti.
Expresii și locuțiuni
a-și aținti privirea — a privi fix, fără a clipi, cu mare atenție
Etimologie
Din slavă (veche) *ętiti sau din latină *attinctiare, cu influență de la 'țintă'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ț' după 'a', nu 'aținti' cu 'ț' greșit ca 'aținti' – de fapt corect este 'aținti', cu 'ț' și 'i' după 'n'. Atenție la diacritice: â se scrie cu 'â' (aținti), nu cu 'î'.