distrageverb
dis-tra-ge
Definiții
verb tranzitiv
1A abate atenția cuiva de la o ocupație sau de la un scop; a face pe cineva să nu se mai concentreze.
„Zgomotul din stradă mă distrage de la învățat."
verb reflexiv
2A-și abate atenția de la ceva, a se relaxa sau a se amuza.
„După ore, îi place să se distragă jucând fotbal."
Gramatică
Verb de conjugarea a III-a (distrage, distrag, distrăgeam, distras). Participiul: distras. Gerunziul: distrăgând.
Expresii și locuțiuni
a-și distrage atenția — a se abate de la o problemă sau de la o activitate, de obicei pentru a se relaxa
Etimologie
Din latină distrahere, prin franceză distraire.
Se scrie corect: Se scrie cu 's' după 'di', nu 'distrage' cu 'z' sau 'distrage' cu 'ss'. Atenție la forma de participiu: 'distras', nu 'distract'.