îngânaverb
în-gâ-na
Definiții
verb tranzitiv
1A imita sunetele sau vocea cuiva, de obicei într-un mod neclar sau stâlcit.
„Copilul îngâna primele cuvinte."
verb tranzitiv
2A repeta sau a cânta încet, pe jumătate, fără a rosti clar cuvintele.
„Îngâna o melodie veche, abia auzită."
verb tranzitiv
3A imita în mod ridicol sau a batjocori, a lua în râs prin imitare.
„El îngâna gesturile profesorului, spre amuzamentul clasei."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Forme: îngân, îngâni, îngână, îngânăm, îngânați, îngână. Participiul: îngânat. Gerunziu: îngânând.
Expresii și locuțiuni
a îngâna cuvintele — a vorbi neclar, a bâigui
Etimologie
Din latină *incantare (a cânta, a vrăji), prin intermediul slavonei sau direct din latină, cu influență onomatopeică.
Se scrie corect: Se scrie cu â după g, nu cu î: îngâna, nu îngîna. Atenție la diacritice: â și ă.